| Descriere | Muzeul Ţării Făgăraşului ,,Valer Literat” se află în Cetatea Făgăraşului, cel mai impunător monument al zonei. Construcţia cetăţii Făgăraş a început la sfârşitul secolului al XIV-lea şi s-a continuat, prin adăugiri successive, până la jumătatea secolului al XVII-lea. Anterior acestei cetăţi de apărare, a existat o fortificaţie din lemn cu val de pământ, construită aproximativ pe amplasamentul actualei cetăţi, a cărei distrugere prin incendiere poate fi pusă pe seama invaziei tătare din anul 1291.
În secolul al XVI-lea, cetatea militară de apărare a fost transformată într-un castel feudal fortificat de către Ştefan Mailat (1528 - 1541). În secolul al XVII-lea principii Transilvaniei Gabriel Béthlen (1613 - 1629) şi Gheorghe Ráckozy I (1630 - 1648) fac adăugiri şi înfrumuseţări la castel dându-i forma şi dimensiunile actuale. Destinaţiile construcţiei, de-a lungul timpului, au fost de cetate militară de apărare, reşedinţă princiară, cazarmă pentru trupele austriece, maghiare şi româneşti, închisoare politică(1948 – 1962).
Muzeul Ţării Făgăraşului este muzeul unui areal istoric şi etnografic reprezentativ pentru România, care a fost înfiinţat începând cu anul 1923 pe baza patrimoniului colecţionat de profesorul Valer Literat, sub egida ASTREI. La început, s-a aflat sub custodia acesteia, până în anul 1951, când Muzeului i-a fost atribuit un sediu stabil şi a primit statutul de instituţie de stat, sub titulatura de Muzeul Orăşenesc Făgăraş.
Din 1973, Muzeul Orăşenesc a fuzionat cu secţia muzeală ce fusese înfiinţată încă din 1968 în Cetatea Făgăraşului şi afiliată Muzeului Brukenthal din Sibiu. După fuziune şi până în 1981 s-a numit Muzeul Cetatea Făgăraş, iar de la această dată şi până în 2004 a purtat denumirea de Muzeul Ţării Făgăraşului. Printr-un Ordin al Ministerului Culturii din anul 2004, s-a hotărât titulatura de Muzeul Ţării Făgăraşului ,,Valer Literat”, fiind clasificat în categoria muzeelor de importanţă judeţeană.
De profil mixt – istorie, etnografie şi artă -, Muzeul cuprinde în patrimoniul său peste 17.000 de piese, grupate în 20 de colecţii: arheologie, numismatică, cahle, carte veche, artă decorativă şi plastică, glăjărie, port popular, ceramică decorativă, port popular, icoane pe sticlă etc.
Dintre bunurile culturale de valoare deosebită amintim: masca romană de paradă (secolele II-III d.Hr.), tezaurul monetar medieval (secolele XIV – XVII), lanţul de aur descoperit în săpăturile arheologice din cetate (secolele XII- XIII), cană de vin săsească (1784), altar triptic (mijlocul secolului al XVII-lea).
Biblioteca de fond documentar a Muzeului deţine aproximativ 10.000 de unităţi (cărţi şi publicaţii).
Deţine bunuri culturale clasate în patrimoniul cultural naţional – 21 de piese (an de referinţă 2012). |
