• Baze de date online:
  • Arheologie
  • Etnografie
  • Monumente
  • Muzee
  • Carte
  • Arte interpretative
  Pagina de pornire Înapoi English

Muzeul de Etnografie şi Istorie Vişeu de Sus

Cod deținător51620000185
DenumireMuzeul de Etnografie şi Istorie Vişeu de Sus
JudețMaramureş
LocalitateaVIŞEU DE SUS
AdresaStr. Libertăţii nr. 7
Cod postal435700
Telefon0745.631.787
Fax0262.355.117
Adresa E-MAILmuzeuviseu@yahoo.com
DirectorIuliu Copândean
DescriereÎnceputurile Muzeului din Vişeu de Sus se leagă de constituirea primelor colecţii de obiecte etnografice şi istorice, în jurul anului 1970 la şcolile generale şi la liceul din localitate, aici deschizându-se şi un mic muzeu într-o sală de clasă. Având la bază aceste colecţii s-a format un muzeu al oraşului sub tutela Muzeului din Sighetu Marmaţiei care, din păcate n-a supravieţuit în condiţiile crizei comuniste din anii 1985 - 1989. Clădirea s-a degradat şi a fost înstrăinată, iar piesele, în mare majoritate, s-au pierdut, ceea ce a mai rămas s-a depozitat în condiţii improprii. Muzeul a fost redeschis în 2001, a fost renovat şi reetajat. A urmat refacerea fondului muzeistic prin restaurarea obiectelor ce au mai rămas din vechiul muzeu, s-au făcut noi achiziţii, s-au primit donaţii, astfel la 1 Decembrie 2003 Muzeul de Istorie şi Etnografie Vişeu de Sus a fost deschis spre vizitare publicului larg. Clădirea actuală a Muzeului a aparţinut unei familii de etnici germani, în 2003 a fost amenajată (i s-a mai ridicat un nivel). La parter dispune de o sală de istorie, cu o suprafaţă de 40 mp. La etaj există o sală de 70 mp pentru expoziţia de etnografie, una de 20 mp pentru obiectele de cult, precum şi o terasă de 30 mp pentru expunerea obiectelor muzeale mai mari. Secţia de istorie este găzduită într-o sală ce conţine: obiecte şi ilustraţii (reproduceri de documente, fotografii), dispuse în cinci vitrine şi pe nouă panouri de sticlă, s-a înfăţişat o sinteză a istoriei locale. Sunt expuse piese arheologice (silexuri, topoare şi brăţări de bronz, fragmente ceramice din epoca metalelor şi cea medievală); citat din diploma regală a lui Ludovic I al Ungariei, din 2 februarie 1365, cu atestarea documentară a pertinenţelor moşiei Cuhea, între care şi cele două Vişaie; monede romane, poloneze, austriece, româneşti; documente legate de prezenţa elementului german în Vişeu; fragment din Registrul de botezuri al Bisericii romano-catolice, unde apar înregistrate primele naşteri de copii germani (în 1790) din localitate, cufăr german de călătorie etc.; documente cu familii nobile din Vişeu şi din satele din jur; documente ale Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918 şi poze cu delegaţii din zonă care au participat la Adunarea de la Alba Iulia; imagini din oraş şi de pe Valea Vaserului în perioada interbelică; personalităţi locale, viaţa culturală şi religioasă; imagini cu etniile din localitate (de ex. fotografii efectuate în lagărul de la Orsk, în Munţii Urali, unde au fost deportaţi 86 de germani din Vişeu, în perioada 1945 - 1949). Secţia de etnografie este găzduită în două săli: în prima, sunt ilustrate, prin poze vechi şi obiecte de lemn, principalele ocupaţii ale locuitorilor: agricultura, păstoritul, lucrul la pădure, prelucrarea cânepii şi a lânii, arta populară şi ceramica, de-asemenea, într-o vitrină închisă, sunt prezentate elementele portului popular ale etniilor ce au convieţuit în această zonă, iar în sala a doua sunt prezentate elemente ale vieţii culturale şi religioase a locuitorilor zonei. Dintre piesele expuse putem aminti: la agricultură (îmblăciul, sapa de laz, plugul de lemn, jugul de la carul cu boi, piua pentru ulei, ştiubeiul pentru albine, hrebănul şi coşul pentru cules afine etc.); la păstorit (cofe, doniţe, linguri şi polonice de lemn, carâmbul-pentru măsurarea cantităţii de lapte mulse la ruptul sterpelor, jintălău, trâmbiţă, fluier, botă etc.); la lucrul la pădure (poze cu plutăritul clasic pe Valea Vaserului, Vişeu şi Tisa, ţapine, topoare, unelte de făcut draniţe, de scobit coveţi etc.); în sectorul obiectelor casnice şi al artei populare sunt expuse piese din lemn, precum: căni de diferite mărimi, blide, linguri, sălăriţe, piperniţe, lingurare şi blidare, ploşte, ladă de zestre, poze cu interioare vechi de case etc.; la sectorul dedicat prelucrării cânepii şi a lânii, o ocupaţie importantă în zonă, sunt expuse maşină de tors, caier, vârtelniţă, sucală, meliţă, urzoi, stative, fuse, suveici, fiare de călcat etc.; în vitrina portului popular sunt îmbrăcate 10 manechine (bărbat-femeie, mire-mireasă, copil-fetiţă, neamţ-nemţoaică, ungur-unguroaică), cu elementele portului lor tradiţional: gubă, cioareci, lecric, pieptar bărbătesc şi femeiesc, zadie, opinci de oargă, de gumă şi de lemn, mânecari, zgărdane etc.; în sala dedicată obiectelor de cult sunt expuse icoane pe sticlă, unele vechi de peste un secol, cărţi religioase tipărite la Blaj şi Bucureşti în secolele XVII - XX, icoane pe lemn, crucifix romano-catolic de la 1912, colecţie de pecetare (55 la număr) şi un set de costume pentru Viflaim, o procesiune ce se desfăşoară în zonă în perioada Sărbătorilor de Crăciun etc.
Profil generalEtnografie
Profil principalEtnografie, Istorie
Persoana contactIuliu Copândean
Funcțiedirector
Anul înființării2003
Afişare pe hartăAfișează pe hartă
 
Copyright Institutul National al Patrimoniului (cIMeC) București - 1999-2017          Data ultimei actualizări: 29.03.2017          Contact: muzee@cimec.ro
Responsabil: Irina Oberländer-Târnoveanu irina@cimec.ro