Atestată documentar pentru prima dată în anul 1595 cu numele de Buchin, a fost vatra unor aşezări aparţinătoare de Abrud ce s-au format prin roirea locuitorilor spre munte, păstrând în denumire toponimicul iniţial Bucium-Cerbu, Bucium-Poieni, Bucium-Izbita, Bucium-Şasa, etc. Comunitatea s-a remarcat prin participarea la răscoala din 1784, sub conducerea lui Ionuţ Dandea şi Cosma Partenie, căpitani locali, dar mai ales prin evenimentele premergătoare revoluţiei de la 1848. Acţiunile buciumanilor pentru revendicări au fost susţinute de Ecaterina Varga - doamna moţilor - care s-a solidarizat cu ace&...#351;tia, stabilită la Bucium Poieni în 1840. În localitate şi-au desfăşurat activitatea folcloristul Ion Pop Reteganul care a scos revista Foişoara şi scriitorul Ion Agârbiceanu, cel care a zugrăvit în mod realist viaţa grea a oamenilor în nuvele şi mai ales în romanul Arhanghelii. Expoziţia etnograficǎ din Bucium aduce în atenţie, în cele două încăperi, toate aceste particularitǎţi ale localnicilor. Buciumul s-a constituit într-un important centru de cojocărie (cojoace şi pieptare, frumos ornamentate), de dulgherie şi de confecţionare a costumelor populare. Date fiind nevoile şi posibilităţile buciumanilor, mai mult ca în alte zone, confecţionarea anumitor piese de îmbrăcăminte şi încălţăminte a revenit în seama unor lucrători specializaţi. Portul bărbătesc se compune din: cămaşă cu clini mari introduşi unul în faţă şi altul în spate, cioareci şi laibăr cu o croială arhaică, pieptar înfundat simplu, ţundră albă, călţuni şi opinci. Portul femeilor buciumănene se compune din cămaşă şi poale, şorţ de cămaşă dinainte şi zadie la spate, brâu tricolor, două pieptare suprapuse, jachetă de oraş. Pe cap se învelesc cu o năframă. La acestea se adaugă podoabele bogate confecţionate din aur şi argint. O altă notă caracteristică ce se cuvine relevată o formează pieptarele buciumanelor; unul scurt foarte strâns pe trup şi altul mai lung şi mai larg, cu clinuri laterale, purtat pe deasupra primului, ambele decorate cu broderie compactă şi fină din bumbăcel negru şi cu ornamente din fir. Meşteşugurile practicate aici coincid cu unele practicate şi în alte zone, ca prelucrarea fibrelor textile, însǎ aici datoritǎ specificului zonei oamenii aveau şi alte preocupǎri şi îndeletniciri, cojocǎritul şi aurǎritul.
Localizare