• Baze de date online:
  • Arheologie
  • Etnografie
  • Monumente
  • Muzee
  • Carte
  • Arte interpretative
  Pagina de pornire Înapoi English

Expoziţia etnografică

Cod deținător7111700
DenumireExpoziţia etnografică
JudețAlba
LocalitateaSTREMŢ
ComunaSTREMŢ
Adresastr. Principală, nr 364
Cod postal517745
Telefon0258- 848101, 0763 – 798491, 0726 – 390095
Adresa E-MAILlumi.lumi69@yahoo.com
Accesincinta Căminului Cultural, lângă bibliotecă
Programla cerere
DescriereAtestata documentar pentru prima data in anul 1332 cu numele de sacerdos de Kyod “Dyod”, doar din 1820 toponimul uzual fiind cel de Stremt. Localitatea deţine numeroase vestigii arheologice din epoca romana şi prefeudală, dar şi cetatea Diodului, construită în secolul al XIII-lea de către nobilul Andrei de Geoagiu, care deţinea în 1270 în proprietate 24 de sate. Alături de aceste vestigii se află şi o mică expoziţie. Cel mai reprezentativ exponat este costumul popular tradiţional, cu toate piesele componente, atât la costumul femeiesc cât si la cel bărbătesc. Portul femeiesc este format din: ie cu poale şi poliţe, prinse împreună, o şurţă (perpetă) purtată în faţă şi o cătrinţă ţesută în război, un pieptăraş, un chişchineu negru şi un laibăr din postav, pentru iarnă. Portul bărbătesc era compus dintr-o cămaşă, lungă până la jumătatea coapsei, încreţită pe piept şi despicată. Mânecile aveau în partea inferioară o bentiţă de culoare albă, cu o butonieră şi un nasture. Pantalonii erau din postav alb bătut la piuă, se numeau cioareci şi erau croiţi pentru a fi strâmţi pe picior. Peste cămaşă se purta o curea lată, din piele, numită şerpar şi un laibăr din postav negru sau un pieptar din blană. În evoluţia mobilierului tradiţional, un rol important l-au ocupat piesele din lemn, patul ţărănesc de lemn cu străjac de paie, masa cu scaune, laviţele în culoarea naturală a lemnului, lucrate de meşterii dulgheri sau tâmplari într-o tehnică simplă, fără prea multe ornamente. Iarna femeile instalau războiul de ţesut. Se ţesea postav de lână pentru hainele groase de iarnă, pânzeturi mai fine pentru hainele de vară, ţesături pentru măsăriţe, străjacuri pentru pat, lepedee simple sau cu motive, straiţe, desagi, ştergare de perete. Cum la război lucra doar o persoană, celelalte femei, prelucrau lâna, cânepa sau inul, unde foloseau o serie de unelte: meliţa, hesela pentru fuior, pieptenele pentru câlti, maşina de tors lână, vârtelniţa, sucala.
CategoriaMuzeu în subordinea Consiliului Judeţean Alba şi Muzeului Naţional al Unirii - Alba Iulia
Profil generalEtnografie
Profil principalEtnografie
Persoana contactDoboş-Moga Luminiţa Daciana
Anul înființării2006
Afişare pe hartăAfișează pe hartă
 
Copyright Institutul National al Patrimoniului (cIMeC) București - 1999-2017          Data ultimei actualizări: 13.03.2017          Contact: muzee@cimec.ro
Responsabil: Irina Oberländer-Târnoveanu irina@cimec.ro