• Baze de date online:
  • Arheologie
  • Etnografie
  • Monumente
  • Muzee
  • Carte
  • Arte interpretative
  Pagina de pornire Înapoi English

Expoziţia etnografică

Cod deținător7111770
DenumireExpoziţia etnografică
JudețAlba
LocalitateaBRĂDET
ComunaRÂMEŢ
Adresastr. Principală
Cod postal517590
Telefon517590
AccesAiud - Cabana Sloboda, Valea Mănăstirii – Primăria Rîmeţ
Programla cerere
DescriereCelebră în special datorită inscripţiei datate 1376, care aminteşte pe arhiepiscopul Ghelasie, biserica mănăstirii Râmeţ este una din cele mai vechi aşezăminte ecleziastice de zid construite de românii din Transilvania. Alături de Muzeul din cadrul complexului monahal şi de peisajul natural deosebit, în comunitate din Brădeşti, pe drumul care uneşte satul cu comuna Ponor a fost amenajată o expoziţie etnografică. Ocupaţiile principale ale locuitorilor erau agricultura de subzistenţă, creşterea vitelor, lucrul la pădure, văsăritul, albinăritul. Casele aveau in general o camera de locuit şi o cămară fiecare având intrări separate din tindă. Camera de locuit numită „casa” era simplu aranjată utilizându-se fiecare spaţiu disponibil. Patul era din lemn şi avea două picioare o latură fiind direct prinsă între grinzile pereţilor. Era acoperit cu un ţol din lână de oaie învelită cu motive simple constând în linii paralele albe şi negre. Masa şi laviţele erau din lemn, simple având diferite spaţii de depozitare incluse. Casa nu era decorată cu ţesături ca şi în zonele de şes iar modelele acestora erau mai simple în schimb erau icoane pe sticlă pe pereţi. Costumul este simplu şi practic. Femeile se acopereau cu o proboadă lungă, ţesută în casă cu dungi din arnici la capete, apoi cu timpul această piesă este înlocuită cu o cârpă de dimensiunile unui ştergar, decorată la capete cu cusături. Un interes deosebit îl prezintă cămaşa lungă, şi prevăzută cu cheutori din cânepă răsucită, peste care se purta pieptarul. În faţă poartă şorţ din mătase neagră brodat cu ornamente florale şi la spate zadie cu vâstre colorate.Portul bărbătesc se compune din: cămaşă cu clini mari introduşi unul în faţă şi altul în spate, cioareci şi laibăr cu o croială arhaică, pieptar înfundat simplu, ţundră albă, călţuni şi opinci. Un sector cuprinde uneltele cu ajutorul carora materia primă (cânepa si lâna) era prelucrată si transformată în fir: meliţa pentru zdrobirea tulpinilor de cânepa, hecelele pentru separat fibrele de resturile lemnoase, pieptenii pentru curăţat fuiorul si scos părul din lâna, pieptenii pentru scărmanat lâna şi furcile de tors, una conţinând un caier de cânepă, cealaltă un caier de lâna şi războiul de ţesut.
CategoriaMuzeu în subordinea Consiliului Judeţean Alba şi Muzeului Naţional al Unirii - Alba Iulia
Profil generalEtnografie
Profil principalEtnografie
Persoana contactAlba Victoria
Anul înființării2006
Afişare pe hartăAfișează pe hartă
 
Copyright Institutul National al Patrimoniului (cIMeC) București - 1999-2017          Data ultimei actualizări: 19.11.2017          Contact: muzee@cimec.ro
Responsabil: Irina Oberländer-Târnoveanu irina@cimec.ro