• Baze de date online:
  • Arheologie
  • Etnografie
  • Monumente
  • Muzee
  • Carte
  • Arte interpretative
  Pagina de pornire Înapoi English

Muzeul etnografic „Sf. Fecioară Maria”

Cod deținător9010499301
DenumireMuzeul etnografic „Sf. Fecioară Maria”
JudețGiurgiu
LocalitateaBILA
ComunaSCHITU
AdresaStr. Plopilor nr. 52
Cod postal087201
Telefon0744.246.345 (mobil)
Adresa E-MAILatelieruldeadevaruri@gmail.com
AccesCu maşina (cod drum): Din Bucureşti se merge pe DN6 spre Ghimpaţi pînă la benzinăria PETROM, apoi se face stânga pe drumul 5B. După câţiva kilometri se poate zări pe partea stângă impunătoarea biserică din Bila. Şoseaua continuă până la un siloz, unde face la stânga (va fi indicator rutier către muzeu), pe drumul 108, apoi intră în sat. Muzeul se află pe partea stângă a drumului şi foarte curând va fi marcat vizual corespunzător. Cu mijloace de transport în comun: linie de microbuze: Bucureşti-Răsuceni-Bila
Programla cerere, cu programare telefonică prealabilă (la 0744.246.345)
DirectorLucian-Mihai Marin
DescriereNe-am gândit să înfiinţăm un muzeu sătesc în Bila, jud. Giurgiu, pentru a-i (re)da zonei o parte din dimensiunea spirituală care se cuvine să existe în orice sat românesc din această parte a ţării. Pentru cine înţelege asta, nu e greu deloc să facă un astfel de gest. Apoi ne-am gândit că cel mai potrivit nume pentru un muzeu etnografic românesc e un nume de sfânt român. Propunerile au curs până în momentul în care am înţeles că, aflându-ne trăitori în Grădina Maicii Domnului, cel mai bun şi mai frumos nume pe care i-l putem da întru menirea pomenită mai sus e acela al Sfintei Fecioare Maria. Zis şi făcut. Muzeul are o colecţie de peste 480 de obiecte. Acestea reprezintă o ilustraţie a specificului etnografic al locului şi zonei, parte din cel al neamului. Colecţia este compusă din obiecte precum: războaie de ţesut, obiecte ţesute (cînepă, in), îmbrăcăminte tradiţională (copii, femei, bărbaţi), obiecte de mobilier şi uz tradiţional casnic, gospodăresc, preşuri tradiţionale, velinţe, ştergare, lăzi de zestre, obiecte specifice torsului şi ţesutului, obiecte din borangic, ii, fote, sumane, ceramică, mobilier vechi etc. În majoritatea lor, acestea au fost colecţionate din comună şi din zonă. De menţionat, între altele, un război pentru ţesut rogojini, foarte rar în alte părţi de ţară, un vas ceramic cu toartă, în care se ducea mâncarea la câmp, vechi de aproximativ 90 de ani, o tunică pentru flăcăi, veche de aproximativ 110 ani etc. Cele mai vechi obiecte au peste 90-100 de ani. Pe durata sezonului cald, în curtea muzeului se derulează diferite proiecte culturale ce implică şi găzduirea diferitor evenimente şi activităţi, între care menţionăm seminarii aplicate de împâslire tradiţională şi ateliere de boire a ţesăturilor cu plante tinctoriale, realizate sub cu sprijinul conf. univ. dr. Daniela Frumuşeanu, de la Universitatea Naţională de Arte Bucureşti, Facultatea de Arte Decorative şi Design, Departamentul Arte Textile şi Design Textil, specializarea Tapiserie-Imprimeuri. Alte obiective culturale apropiate (muzee, monumente istorice, teatre etc.): Biserica Sfântul Prooroc Ioan Botezătorul, o bijuterie arhitectonică în satul Bila, comuna Schitu. Este unul dintre cele mai frumoase lăcaşe de cult din judeţul Giurgiu. Localitatea este situată la 32 km de Giurgiu şi la 36 km distanţă de Bucureşti. Biserica se poate observa chiar şi de la distanţă, de pe şoseaua Giurgiu-Ghimpaţi. Pisania spune că această sfântă biserică, cu hramul Sfântul Prooroc Ioan Botezătorul, „s-a zidit din temelie, în anii 1927-1939, în zilele Maiestăţii Sale Regelui Carol al II-lea şi ale primului Patriarh al României, Î.P.S.D.D.Dr. Miron Cristea cu cheltuiala obştii comunei, preoţi fiind Ioan I. Brăila (1925-1936) şi Florin C. Stănculescu (1936). Biserica de la Cămineasca - http://www.parohiasfserafimdesarov.ro/istoric.php Zece obiective din comuna Schitu sunt incluse în lista monumentelor istorice din judeţul Giurgiu ca monumente de interes local. Şase dintre ele sunt situri arheologice, aflate „la Fântână” (1,5 km sud-est de Bila); „la Grajdurile CAP” din Bila; la est de cimitirul din Bila; lângă fostele magazii CAP din nord-nord-vestul satului Schitu; la 1–1,5 km sud-vest de Schitu; precum şi la „Măgura lui Boboc”, la 3 km de Schitu către Naipu, unde s-a găsit un tell neolitic aparţinând culturii Gumelniţa. Vestigiile datează din perioade ce variază de la neolitic (culturile Boian şi Gumelniţa) până în Evul Mediu Timpuriu. Alte trei obiective sunt clasificate ca monumente de arhitectură: biserica „Sfântul Ioan Botezătorul” (1857); şcoala veche (1900), ambele din Schitu; şi fundaţiile fostei biserici „Sfântul Nicolae” din Cămineasca, datând din 1867, biserica fiind reconstruită în 2003. Un al zecelea obiectiv este cimitirul cu cruci de piatră (secolul al XIX-lea) din curtea bisericii „Sfântul Ioan Botezătorul” din Schitu, ansamblu ce cuprinde vechile cruci de piatră, dar şi monumentele funerare ale familiei Pangal. https://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_Schitu,_Giurgiu
CategoriaMuzeu / colecţie particulară
Profil generalEtnografie
Profil principalEtnografie
Adresa WEBhttps://atelieruldeadevaruri.org; https://limbaromana.org/revista/din-lada-de-zestre-a-neamului-muzeul-de-etnografie-sf-fecioara-maria/
Persoana contactMaria Marin
FuncțieCustode
Anul înființării2018
Afişare pe hartăAfișează pe hartă
 
Copyright Institutul National al Patrimoniului (cIMeC) București - 1999-2018          Data ultimei actualizări: 07.12.2018          Contact: muzee@cimec.ro
Responsabil: Irina Oberländer-Târnoveanu irina@cimec.ro