| Descriere | Casa părintească a popularului scriitor Ion Creangă este o casă din bârne de lemn, cu acoperiş din şindrilă, datând din 1830. A fost locuită până în 1959 de descendenţii familiei Creangă. În 1944 Sofia Grigoriu (născută Creangă) donează casa Asociaţiei Învăţătorilor din România. Casa devine muzeu printr-un decret din 1959, dar s-a deschis în 1960. Persoane implicate în organizarea expoziţiei tematice a muzeului şi în colecţionarea obiectelor etnografice necesare organizării expoziţiei au fost: Z. Grigoriu (descendent al povestitorului), preotul Cosma (preotul satului Humuleşti). Construcţia a fost restaurată în 1937 prin grija lui Nicolae Iorga. Alte restaurări s-au efectuat în: 1960, 1975, 1988. Expune obiecte care au aparţinut familiei Creangă (vârtelniţă, roată pentru depănat, sucală, opaiţ, ladă de zestre, blidar, pieptănuşi, laviţă), cărţi poştale cu autograf, manuale şcolare ("Metodă nouă de scriere şi citire"; "Învăţământul copiilor"; "Geografia judeţului Iaşi"), grafică de Eugen Taru (12 lucrări inspirate din "Amintiri din copilărie"). |
