Prima Curte Domnească din Bucureşti s-a construit din porunca lui Vlad Ţepeş. La mijlocul secolului al XVI-lea, Mircea Ciobanul angajează meşteri pentru refacerea curţii domneşti pe vechile temelii. Arsă de turci în cursul luptelor din 1595, reşedinţa domnească va fi complet rezidită de Matei Basarab la mijlocul secolului al XV-lea, din porunca domnitorului Vlad Ţepeş. Venit la scaunul Ţării Româneşti, Constantin Brâncoveanu construieşte Casa Domnească, numită ''Cea mare'', odăi de zid pentru garda domnească, precum şi baia domnească. Poarta principală de intrare... era prevăzută cu turn de pază. Elegantă, ''Casa cea mare'' impresionează pe mulţi străini veniţi la curte. Pârjolită de incendii, distrusă de cutremure, cuprinsă de paragină în urma războiului austro-ruso-turc dintre 1768 - 1774, această reşedinţă domnească ajunge de nelocuit. Astfel, Alexandru Ipsilanti este obligat să-şi clădească în 1775 o nouă curte domnească în Dealul Spirii: Curtea Nouă. După construirea acesteia, clădirile vechii curţi, ajunse în stare de ruină, au fost cunoscute sub numele de Curtea Veche. Arheologii au scos la lumină în ultimii ani multe mărturii privitoare la Curtea veche. Edificiul poartă pecetea domniilor lui Grigore Ghica, Şerban Cantacuzino, Constantin Brâncoveanu. Frumosul său portal datează din timpul lui Ştefan Vodă Cantacuzino. Din vechea pictură (realizată la cerinţa fiilor lui Mircea Ciobanul şi, mai târziu, a lui Şerban Cantacuzino) nu au mai rămas decât fragmente. În prezent, complexul arhitectural Curtea Veche este în restaurare, se pot vizita beciurile spectaculoase.