După primul război mondial câţiva colecţionari slătineni iniţiază colecţii particulare, îndeosebi de arheologie, numismatică şi artă populară. La 1 mai 1952 a fost inaugurat Muzeul Raional Slatina. Colecţionarul Jack Florescu amenajează în casa proprie două săli de prezentare a colecţiei. Săpăturile arheologice din tell-urile neolitice sălcuţo-gumelniţene de la Slatina (Strehareţ), Brebeni şi Drăgăneşti-Olt, din aşezarea Verbicioara de la Doneşti (Vultureşti), din dava de la Sprâncenata, din castrul şi aşezarea civilă Acida...va (Enoşeşti - Piatra Olt), de la Chilia (dacii liberi), sau din aşezarea de la Ipoteşti (cultura Ipoteşti-Cândeşti-Ciurelu) îmbogăţesc substanţial colecţiile iniţiale. Colecţiile de arheologie atestă o continuitate de locuire şi civilizaţie neîntreruptă pe Valea Oltului inferior prin piese care susţin cultura materială şi spirituală preistorică sau veche: ceramică, unelte, statuete antropomorfe şi zoomorfe; altele atestă civilizaţia geto-dacă, civilizaţia romană din zona limes-ului alutan şi transalutan, continuitatea de locuire din epoca migraţiilor (două culturi ale acestei perioade sunt descoperite în Olt: Cultura Chilia şi Cultura Ipoteşti lângă Slatina - Cândeşti - Ciurelu), precum şi menţinerea legăturilor cu Imperiul Bizantin (tezaurul de monede bizantine din argint, din secolul al VII-lea, fibule digitale şi opaiţe de tradiţie bizantină). Evul mediu este reflectat de o serie de mărturii care ilustrează legăturile unor voievozi cu judeţul Olt: Vlad Vintilă, Mihai Viteazul, Matei Basarab şi Constantin Brâncoveanu; documente despre mari familii ca: Buzeşti, Brâncoveanu, Deleanu etc.; arme; carte veche; podoabe; numismatică - monede sau tezaure monetare ce confirmă o susţinută activitate comercială într-un important loc de vamă ca Slatina (atestare documentară la 20 ianuarie 1368). Epoca modernă cuprinde colecţii de documente, arme, presă, fotografii de epocă, artă decorativă şi evidenţiază rolul aşezării urbane în procese de înnoire şi afirmare naţională. Secţia de artă cuprinde lucrări de pictură şi sculptură contemporană şi este axată, pentru a-i conferi personalitate, pe creaţii ale artiştilor plastici originari din judeţul Olt. În prezent, Muzeul Judeţean Olt are deschise publicului două secţii: Secţia de istorie şi cultură slătineană (expoziţie permanentă inaugurată la 20 aprilie 2000), cu o suprafaţă de expunere de 123,28 mp, şi Secţia de artă contemporană Ion Popescu-Negreni (expoziţie permanentă inaugurată la 8 iulie 1999), cu o suprafaţă de expunere de 237,14 mp.
| Nr. ord. |
Denumire | Judeţ | Localitate | Comuna | Adresa | Domeniu | Harta |
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| 484 | Muzeul Judeţean Olt - Colecţia de Ceramică Populară de pe Valea Olteţului | Olt | Balş | Strada Gheorghe Vasilescu nr. 3 | Etnografie | Afișează pe hartă | |
| 747 | Colecţia Etnografică şi de Artă Populară Chilia-Făgeţelu | Olt | Chilia | Făgeţelu | Etnografie | Afișează pe hartă | |
| 746 | Colecţia de Arheologie şi Etnografie Piatra-Olt | Olt | Piatra Olt | În incinta Şcolii vechi | Istorie | Afișează pe hartă |
Localizare