• Baze de date online:
  • Arheologie
  • Etnografie
  • Monumente
  • Muzee
  • Carte
  • Arte interpretative
  Pagina de pornire Înapoi English

Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova

Cod deținător6960500
DenumireMuzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova
JudețPrahova
LocalitateaPLOIEŞTI
AdresaStr. Toma Caragiu nr. 10
Cod postal100042
Telefon 0244.51.44.37, 0244/522.656
Fax 0244.51.44.37, 0244.522.656
Adresa E-MAILoffice@histmusemph.ro
Accesautobuz: 1, 2, 30, 44 (staţia Gara de Sud), în centru Tribunal, Poştă
Program9:00 - 17:00; luni: închis
DirectorMarinela Peneş
DescriereClădirea în care funcţionează muzeul istoriei prahovene a fost construită în stil neoclasic după planurile arhitectului Al. Orăscu, autorul proiectelor Universităţii din Bucureşti, a Librăriei Academiei, etc. Graţie valenţelor sale artistice şi istorice, clădirea se înscrie în categoria monumentelor de arhitectură din România. De la punerea pietrei de fundaţie la 31 mai 1865 şi finisare în 1867 şi până în 1970, data la care a devenit adăpost al muzeologiei prahovene, aici au funcţionat instituţii de învăţământ de prestigiu, începând cu primul gimnaziu ploieştean – “Sf. Petru şi Pavel”, din timpul domniei lui Al. I. Cuza. În decursul timpului clădirea a fost de mai multe ori restaurată, fiecare intervenţie fiind marcată de grija pentru conservarea caracteristicilor iniţiale ale monumentului. Ultima restaurare, de mare amploare, a avut loc între anii 1990 şi 1995. Cu acest prilej, respectându-se cu rigurozitate personalitatea arhitecturală a monumentului, clădirea a beneficiat de consolidările şi modernizările cerute de noua concepţie tematică a Expoziţiei permanente. Ideea care a coordonat reorganizarea tematică a Expoziţiei permanente a Muzeului Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova, a fost acea a individualizării sale în contextul instituţiilor de profil din ţară, prin valorificarea patrimoniului propriu, a studiilor şi cercetărilor întreprinse de specialiştii din diversele domenii (istorie medie, modernă şi contemporană, numismatică şi medalistică, etc.). Până în prezent din tematica generală a muzeului, au fost realizate, în funcţie de mijloacele materiale avute la dispoziţie, etapele care ilustrează începuturile oraşului Ploieşti, evenimentele de la mijlocul secolului XIX (1848) şi ecoul lor în Prahova, cabinetele de numismatică şi medalistică, aspecte ale vieţii culturale prahovene antebelice.La parter se afla Sala Mihai Viteazul care adaposteste vestigiile privind inceputurile orasului Ploiesti ca asezare urbana, moment strans legat de domnia marelui voievod Mihai Viteazul- fondatorul orasului. În spaţiile de la etaj se află cabinetul de numismatică, unde este etalată o impresionantă colecţie de monede, care ilustrează fenomenul circulaţiei monetare de la începuturile sale până în vremurile moderne. Pandant al acestei săli este cabinetul de medalistică care reuneşte medalii, ordine şi decoraţii româneşti şi străine din colecţiile instituţiei noastre. În prima sală, a etajului a fost recent amenajată expoziţia care prezintă principalele evenimente ale secolului XIX, începând cu mişcarea revoluţionară de la 1848, monumentul Unirii Principatelor Române la 1859, luptele pentru dobândirea independenţei la 1877 . Viaţa culturală şi cotidiană din perioada modernă sunt prezentate în sala dedicată scriitorului I. A. Bassarabescu şi Prahova interbelică. O impresionantă colecţie de timbre şi cărţi poştale este etalată în Sala „Filatelie şi cartofilie” alături de documente, tablouri şi piese vestimentare relevante pentru evoluţia poştei româneşti. În aripa sudică, ultimele două săli ale circuitului de vizitare sunt alocate „Istoriei sportului prahovean”, personalităţilor (Ilie Oană, Leonard Doroftei) şi cluburilor sportive prahovene. Holurile muzeului, la etaj, sunt amenajate cu grupaje de miniexpoziţii: obiecte de podoabă medievale şi moderne, tablouri ale pictorului Nicolae Grigorescu, arme şi nu în ultimul rând două monoxile medievale şi momentul dedicat ctitorului muzeelor prahovene prof. Nicolae Simache La exterior, intrarea muzeului este încadrată de Statuile Sfinţilor “Petru şi Pavel”, patroni ai Gimnaziului care a funcţionat aici, încă din 1868. În curtea din faţa muzeului, pentru crearea unui ambient evocator, au fost plasate busturile domnitorilor: Mircea cel Bătrân, Vlad Ţepeş, Mihai Viteazul şi Aleaxandru Ioan Cuza mari personalităţi ale istoriei naţionale cu activitate strâns legata de istoria Ploieştiului şi a meleagurilor prahovene. Potenţialul arheologic al judeţului Prahova a fost apreciat încă de la începuturile arheologiei româneşti, fie că a fost vorba de precursorii romantici ai disciplinei, Cezar Boliac, sau de cei care au pus bazele ştiintifice ale disciplinei: Alexandru Odobescu, Grigore Tocilescu, iar în unele cazuri chiar de entuziaşti: fraţii Zagoritz (Alexandru, Constantin şi Gheorghe) cu toţii au fost atraşi de bogaţia şi diversitatea patrimoniului conservat pe aceste meleaguri. În decursul timpului şi-au legat numele de cercetarea arheologică din Prahova o pleadă de personalităţi ai şcolii arheologice româneşti care şi-au adus contribuţia la îmbogaţirea cunoştinţelor despre trecutul spaţiului brăzdat de Prahova şi Teleajen, dintre care amintim pe: Radu Vulpe, Ion Nestor, Gheorghe Ştefan, Grigore Florescu, Gheorghe Diaconu, Dinu V Rosetti şi mulţi alţii. Parterul clădirii Muzeului Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova este dedicat expoziţiilor arheologice, acestea cuprinzând cele mai importante descoperiri din siturile în care se efectuează cercetări. S-a încercat în desfăşurarea expoziţiilor aplicarea de metode noi în ceea ce priveşte prezentarea bogatului material arheologic, astfel încât vizitatorul să se regăsească nu doar ca spectator, ci şi ca parte integrantă a istoriei noastre. Văii Budureasca îi este rezervată o întreagă sală, care valorifică expoziţional principalele descoperiri arheologice întreprinse în cei 50 de ani de cercetări sistematice. Cercetările arheologice întreprinse aici s-au axat pe cunoaşterea civilizaţiei geţilor şi a perioadei mileniului I d. Chr. Săpăturile au scos la lumină locuinţe de suprafaţă construite din bârne de lemn şi pereţi din împletituri de nuiele lipite cu lut. Pentru aceasta perioadă, caracteristice sunt ceramica lucrată cu mâna, la roată, dar şi de import, în special amfore. Prezenţa amforelor şi monedelor emise de oraşele greceşti de la Marea Neagră demonstrează existenţa unor importante legături comerciale. La mijlocul mileniului I d. Chr. se schimbă comportamentul constructiv trecându-se de la suprafaţă, la un nou tip de locuinţă săpată parţial sau total în pământ. Comunităţile umane din această perioadă cunoşteau şi metalurgia fierului, fiind descoperite cuptoare pentru reducerea minereului de fier. Cu fierul astfel realizat erau produse cuţite, topoare, seceri, dar şi alte unelte. Sala “Arheologie prahoveană “este consacrată cercetărilor arheologice desfăşurate pe teritoriul judeţului Prahova, propunându-şi să înfăţişeze cele mai reprezentative dintre descoperiri, rezultat al celor aproape 150 de ani de cercetări, care fac dovada unei intense şi continue locuiri a acestui spaţiu. Situarea geografică a judeţului, traversat de două axe de comunicaţii pe direcţia nord-sud, reprezentate de văile râurilor Prahova şi Teleajen, precum şi existenţa tuturor formelor de relief au oferit din cele mai vechi timpuri şi până astăzi condiţii prielnice de trai comunităţilor umane. Obiectivele arheologice identificate au trezit interesul oamenilor de ştiinţa încă din secolul al XIX-lea. Printre obiectivele arheologice semnalate şi cercetate se află cele două castre romane de la Drajna de Sus şi Mălăieşti. Pe suprafaţa castrului de la Drajna a fost descoperită ceramică dacică şi romană, monede din perioada 88-117 d. Chr. Piese de port şi podoabă, cărămizi, piese de pavaj ştampilate cu însemnele unităţilor militare cantonate aici. Cercetările din castrul de la Mălăieşti au scos la lumină un bogat material arheologic alcătuit din ceramică, piese de armament, cărămizi, între care şi una cu ştampila Legiunii V Macedonica, şi monede imperiale romane. În castrul roman de la Drajna de Sus cercetările au fost continuate şi aprofundate de către Cristian Vlădescu, Victor Teodorescu, Mihail Zahariade şi Marinela Peneş, iar în cel de la Mălăieşti cercetările au fost iniţiate de către Constantin Zagoritz, fiind continuate de către Grigore Florescu, Expectatus Bujor şi Dan Lichiardopol. În apropierea satului Apostolache,în anul 1974 s-a identificat o aşezare de tip gumelniţean neolitică, la Ciorani fiind descoperite materiale ceramice aparţinând neoliticului mijlociu. La Homoraciu au fost gasite morminte de inhumatie în ciste din lespezi de piatră specifice epocii timpurii a bronzului. Pe culoarul de comerţ şi comunicaţii al râului Teleajenului au funcţionat două cetăţi getice la Gura Vitioarei şi Homorâciu, de unde s-a recuperat un bogat material ceramic. O altă davă dacică a funcţionat la Tinosu pe cursul inferior al râului Prahova, materialul arheologic descoperit aici cuprinzând ceramică autohtonă sau de import, fusaiole, piese de port şi podoabe. La Plopu a fost descoperit un depozit de piese de metal, având printre altele în inventar 11 monede bizantine din bronz emise pe parcursul secolului al XI-lea. În 1941 la Ploieşti, în punctul Triaj s-a întreprins o săpătură de salvare într-unul din monumentele funerare de tip tumular, urmată apoi în perioada 1942-1944 de cercetare sistematică a unui al doilea tumul, dezvelindu-se complexe funerare eneolitice din prima epoca a fierului şi sarmatice, precum şi o aşezare datată în secolele al III-lea – al IV-lea d.Chr. Pe teritoriul comunei Ceptura au fost întreprinse cercetări arheologice de salvare soldate cu descoperirea a două aşezări, una datată în secolele al II-lea- al III-lea d. Chr. şi a două din secolele al V-lea- al VII-lea d.Chr. Pe teritoriul satului Cireşanu au fost identificate mai multe obiective arheologice: o aşezare din secolele al IV-lea – al V-lea şi morminte de inhumaţie datate în secolele al IX-lea- al X-lea. La Şirna au fost documentate mai multe nivele de locuire din epoca fierului şi mileniul I d.Chr. (secolele al II-lea - al X-lea). La Boldeşti- Grădiştea a fost identificată o necropolă birituală specifică secolului al IV-lea d. Chr., având un inventar bogat format din obiecte de podoabă şi ceramică. Cetatea medievală de la Tabla Buţii se înscrie în rândul fortificaţiilor de plan poligonal construite în secolul al XIV-lea, aceasta funcţionând ca punct vamal până în secolul al XVIII-lea. Târgul medieval de la Gherghiţa este atestat documentar începând cu secolul al XV-lea şi a funcţionat până în secolul al XVIII-lea. Descoperirilor din situl arheologic de la Târgşoru Vechi le-au fost rezervate două săli pentru a putea valorifica vizual şi ştiinţific cele mai importante piese:Targsorul Vechi si Targsorul Medieval. Expuse în ordinea cronologiei istorice, descoperirile de la Târgşoru Vechi ne poartă prin perioadele istorice începând cu paleoliticul superior ajungând până în epoca medievală. În perimetrul de peste 17 ha. al rezervaţiei au fost identificate şi cercetate vestigii, care de-a lungul timpului s-au concretizat în valoroase contribuţii privind înţelegerea habitatului uman, situl arheologic de la Târgşoru Vechi fiind considerat în anul 1991, de către “Comisia Naţională a Monumentelor, Ansamblurilor şi Siturilor Istorice”- “Rezervaţie de interes public naţional”, ce a scos la lumină urme de locuire ce definesc toate epocile din paleolitic şi până în secolul al XIX-lea. Epoca romană este una dintre cele mai bine reprezentate în cuprinsul acestei rezervaţii arheologice, aici fiind documentate urmele unui castru şi ale termelor amplasate extra-muros ale acestuia. Perioada post-romană este foarte bine reprezentată în cadrul obiectivelor arheologice cercetate la Tărgşoru Vechi fiind studiate trei asezări suprapuse, aparţinand secolelor al-II-lea- al III-lea, al V-lea – al VII-lea şi al VIII-lea – al X-lea d. Chr., constituind singura suprapunere de acest tip cunoscută până în prezent pe teritoriul Munteniei. Necropola din secolele al III-lea-al IV-lea d. Chr. descoperită şi cercetată la Târgşoru Vechi, se află situate la est şi sud-est de incinta Curţii Domneşti, însumând până în prezent un număr de 470 de morminte. Din cercetările întreprinse în această necropolă a putut fi observată existenţa a două orizonturi funerare: primul este reprezentat de necropola sarmatică, al doilea fiind reprezentat de necropola birituală de tip Cerneahov, datată în secolele al III-lea- al IV-lea d. Chr., cel mai mare ansamblu funerar cercetat până în prezent pe teritoriul Munteniei. Târgul medieval de la Târgşoru Vechi este atestat documentar la 6 august 1413 într-un privilegiu acordat de voievodul Mircea cel Bătrân braşovenilor. La începutul secolului al XV-lea Târgşorul este menţionat în documente sub numele de Novum Forum. Curtea Domnească ridicată în cadrul Târgului medieval de la Târgşor, din care se păstrează curtina, fundaţiile caselor domneşti şi a celorlalte construcţii din interiorul acesteia, precum şi biserica ridicată în timpul domnitorului Antonie Vodă din Popeşti (1669-1672). Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova este posesorul unei valoroase colecţii de piese din piatră (de elemente de lapidarium), în mare parte datorată strădaniilor lui Alexandru Zagoritz şi Nicolae Simache. Această colecţie este structurată pe două paliere: piese aparţinând perioadei romane a Daciei şi epocii medievale. Liticii romane îi aparţin piese de tipul stelelor funerare, lei funerari, postamente de statui etc aparţinând secolelor al II-lea – al III –lea şi provenind din diverse locuri ale provinciei Dacia. Dintre piesele litice medievale se remarcă cele provenind de la conacul cantacuzin de la Mărgineni (stâlpi, capiteluri, baze de coloane, ancadramente de uşi şi ferestre), monument de arhitectură, care prefigurează repertoriul decorativ al artei brâncoveneşti. Alături de acestea mai pot fi văzute diverse monumente funerare şi pietre tombale, în mare parte datorate şcolii de meşteri pietrari de la Parepa. Rezervatia arheologica Budureasca este situată în zona dealurilor subcarpatice, în estul judeţului Prahova la o distanţă de aproximativ 5 km nord de oraşul Mizil, încadrată administrativ comunei Vadu Săpat (jud. Prahova). Cercetările arheologice în această vale au fost demarate în anul 1959 de către arheologul Victor Teodorescu. În cei 50 de an ice au trecut de la începutul cercetărilor au fost identificate în acest perimetru de circa 10 km.², 31 de situri arheologice ce cuprind mai multe nivele de locuire din paleoliticul superior şi până în perioada medievală. Până în prezent au fost cercetate parţial sau sondate siturile arheologice din punctele Budureasca 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 9, 15, 17. Piesele descoperite în urma cercetărilor arheologice întreprinse aici au fost incluse în expoziţia permanentă a Muzeului Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova, sala “Arheositurile din Valea Budureasca”.Cercetările efectuate în Valea Budureasaca au oferit posibilitatea unei mai bune cunoaşteri a perioadei secolelor V-VII p. Chr. De asemenea au mai fost cercetate obiective aparţinând şi altor paliere cronologice: Hallstatt, Latene, epoca bronzului, neolitic etc. Pentru perioada sec. V-VII p. Chr se observă o densitate mare de locuire în Valea Buduresca, cea ce oferă oportunitatea unor cercetări complexe privind problemele de demografie şi evoluţie culturală; prin corelarea rezultatelor obţinute în diferite situri cercetate pe teritoriul Munteniei. În acest moment cercetările arheologice ce se realizează în Valea Budureasca sunt printre puţinele din Muntenia care abordează situri din a doua jumătate a mileniului I p. Chr., cercetarea acestei perioade fiind într-un regres vizibil.
Clădire monument istoric Clădire monument istoric PH-II-m-A-16246
CategoriaMuzeu judeţean
Profil generalArheologie
Profil principalArheologie daco-romană, Arheologie medievală, Arheologie preistorică, Istorie
Adresa WEBhttp://www.histmuseumph.ro/
PublicațiiStudii şi Comunicări
Anul înființării1953 -1955
Afişare pe hartăAfișează pe hartă
 

Unități subordonate. Apăsați pe Id pentru informații suplimentare.
Id Denumire Județ Localitate Comuna Adresa Profil Afișare pe hartă
  501 Muzeul "Casa Domnească" Brebu   Prahova   BREBU BREBU Artă Afișează pe hartă
  1609 Muzeul Memorial "Constantin şi Ion Stere"   Prahova   BUCOV BUCOV Parcul "Constantin Stere" Memoriale Afișează pe hartă
  491 Casa Memorială "Cezar Petrescu"   Prahova   BUŞTENI Str. Tudor Vladimirescu nr. 1 Memoriale Afișează pe hartă
  1734 Muzeul „Conacul Pană Filipescu”   Prahova   FILIPEŞTII DE TÂRG FILIPEŞTII DE TÂRG nr.: 868 Istorie Afișează pe hartă
  493 Muzeul "Casa de târgoveţ din secolele al XVIII-lea - al XIX-lea" (Hagi Prodan)   Prahova   PLOIEŞTI Str. Democraţiei nr. 2 Artă Afișează pe hartă
  492 Muzeul "Ion Luca Caragiale"   Prahova   PLOIEŞTI Str. Kutuzov nr. 1 Memoriale Afișează pe hartă
  496 Muzeul Ceasului "Nicolae Simache"   Prahova   PLOIEŞTI Str. Nicolae Simache nr. 1 Ştiinţă şi tehnică Afișează pe hartă
  732 Muzeul Memorial "Nichita Stănescu"   Prahova   PLOIEŞTI Str. Nichita Stănescu nr. 1 Memoriale Afișează pe hartă
  722 Muzeul Memorial "Paul Constantinescu"   Prahova   PLOIEŞTI Str. Nicolae Bălcescu nr. 15 Memoriale Afișează pe hartă
  1610 Muzeul sătesc Sângeru   Prahova   SÂNGERU SÂNGERU Etnografie şi istorie locală Afișează pe hartă
  515 Rezervaţia Arheologică "Târgşoru Vechi"   Prahova   TÂRGŞORU VECHI TÂRGŞORU VECHI Arheologie Afișează pe hartă
  1688 Expoziţia permanentă "Tohani - Popas pe drumul vinului"   Prahova   TOHANI GURA VADULUI Istorie Afișează pe hartă
  504 Muzeul "Conacul Bellu"   Prahova   URLAŢI Str. Orzoaia de Sus nr. 2 Artă Afișează pe hartă
  1922 Muzeul ”Crama 1777” Valea Călugărească   Prahova   VALEA CĂLUGĂREASCĂ VALEA CĂLUGĂREASCĂ Etnografie Afișează pe hartă
  1824 Muzeul de Artă Religioasă "Nicolae Iorga"   Prahova   VĂLENII DE MUNTE Vălenii de Munte, str. George Enescu nr. 1 Artă Afișează pe hartă
  497 Muzeul de Etnografie al Văii Teleajănului   Prahova   VĂLENII DE MUNTE str. George Enescu nr.1 Etnografie Afișează pe hartă
  495 Muzeul Memorial "Nicolae Iorga"   Prahova   VĂLENII DE MUNTE Str. George Enescu nr. 3 Memoriale Afișează pe hartă
Copyright Institutul National al Patrimoniului (cIMeC) București - 1999-2017          Data ultimei actualizări: 19.08.2017          Contact: muzee@cimec.ro
Responsabil: Irina Oberländer-Târnoveanu irina@cimec.ro