Monument istoric, Palatul Ghica-Comănești a fost construit în anul 1890, în stilul baroc târziu și eclectic, de meșteri italieni, sub îndrumarea arhitectului Albert Galleron, la comanda proprietarului moșiei, Dimitrie Ghika (1839-1923), doctor în drept al Universitatii din Berlin, prefect de Bacău, deputat în Parlamentul României și magistrat, dar în același timp un pasionat explorator și geograf. A fost conducatorul expediției din Somalia (Africa) în anul 1895 împreună cu fiul său Nicolae, de unde a adus nenumarate trofee zoologice și botanice pe care le-a donat Muzeului de Științe Naturale Grigore Antipa din București. Palatul a fost reședința de vară a familiei boierești. Palatul Ghika cuprinde 22 de... încaperi mari, pe două nivele, în mijlocul unui splendid parc. Palatul si Parcul Ghika au aparținut familiei Ghika până în 1946, când au fost naționalizate de statul comunist. În anii 1950-1953 aici a funcționat o „Scoală medie profesională“. Ulterior, imobilul a devenit școală generală. Din 1970 până în 1983 aici a funcționat „Casa Pionerului“. Tot în anii 80 Palatul Ghika a intrat într-un amplu program de restaurare. De pe 1 decembrie 1983 aici a fost înființat „Muzeul de etnografie și artă Dimitre Ghika Comanesti“. În anul 1988, palatul a fost transferat Muzeului județean, care a organizat, într-o aripă, expoziția etnografică și de artă populară din zona Trotuș, deschisă în 1989, iar în anul 1995 expoziția de artă plastică românească contemporană. În prezent muzeul funcționează în subordinea Consiliului Local al orașului Comănești. Palatul a fost revendicat de urmași ai lui Dimitire Ghika după 2005 și câștigat în instanță în anul 2012 de domnul Paltin Sturdza. Soarta muzeului și a parcului sunt incerte. Colecția, realizată de etnograful Dorinel Ichim și muzeografa Steliana Roșu, cuprinde obiecte privind ocupațiile tradiționale din zona Trotuș și obiceiurile de iarnă din aceeași zonă, meșteșuguri, industria casnică, țesături de interior, costume tradiționale. Colecția de artă contemporană românească include lucrări de Ilie Boca, Sabin Balașa, Gheorghe Velea, Aurel Stanciu și alții. Muzeul s-a îmbogățit recent cu o colecție de trofee de vânătoare, goblenuri cu teme cinegetice și alte obiecte legate de vânătoare, donație a unui medic local.
Localizare