Clădirea muzeului este o casă construită în stilul arhitecturii moldovenești, datând din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, monument istoric. Clădirea originală, cu pereți din paiantă, a fost demolată în 1965. Clădirea actuală a suferit mai multe modificări în timp: acoperișul din tablă a fost înlocuit cu șindrilă, stâlpii din beton au fost înlocuiți cu stâlpi de lemn (1967 - 1975). În 1990 s-a realizat racordul la instalația termică și în 1993 s-a refăcut instalația electrică, cu ocazia renovării clădirii. În primele două încăperi locuite de familia Iorga (1876 - 1880), s-a realizat o reconstituire de epocă. Holul oferă posibilitatea organizării unor expoziții foto-documentare cu caracter temporar. ...Colecția de bază conține piese cu valoare deosebită: camera de lucru cuprinde biblioteca (primele ediții ale operei istoricului), vitrine cu exponate originale: fotografii, scrisori, manuscrise, cărți cu dedicații autografe, obiecte cu valoare memorială: ceas de masă, vas ornamental vienez (a aparținut bunicului), tablouri de familie, manuscrise aparținând mamei (Zulnia Iorga). S-a reorganizat, de asemenea, camera copiilor (având ca bază documentară opera memorialistică). În 1967 a luat ființă Biblioteca documentară ''Nicolae Iorga''. Între 1967 - 1971 s-a constituit patrimoniul muzeal și s-a amenajat expoziția de bază (colaborator Frassin Munteanu - Râmnic, Vălenii de Munte). În 1971 s-a inaugurat expoziția permanentă, cu ocazia sărbătoririi centenarului nașterii savantului Nicolae Iorga (1871 - 1940). În 1977 devine secția Muzeului Județean de Istorie Botoșani. În 1990 expoziția de bază a fost reorganizată, ceremonia de inaugurare a avut loc pe 27 noiembrie 1990 la comemorarea semicentenarului morții lui Nicolae Iorga (consultant științific și autorul unor donații importante: dr. Andrei Pippidi - nepotul de fiică al savantului). Din 1993 este inclus în secția de memorialistică (istoria culturii) a Muzeului Județean de istorie Botoșani.
Localizare