Muzeul Țării Făgărașului ,,Valer Literat'' se află în Cetatea Făgărașului, cel mai impunător monument al zonei. Construcția cetății Făgăraș a început la sfârșitul secolului al XIV-lea și s-a continuat, prin adăugiri successive, până la jumătatea secolului al XVII-lea. Anterior acestei cetăți de apărare, a existat o fortificație din lemn cu val de pământ, construită aproximativ pe amplasamentul actualei cetăți, a cărei distrugere prin incendiere poate fi pusă pe seama invaziei tătare din anul 1291. În secolul al XVI-lea, cetatea militară de apărare a fost transformată într-un castel feudal fortificat de către Ștefan Mailat (1528 - 1541). În secolul al XVII-lea principii Transilvaniei Gabriel Béthlen ...(1613 - 1629) și Gheorghe Ráckozy I (1630 - 1648) fac adăugiri și înfrumusețări la castel dându-i forma și dimensiunile actuale. Destinațiile construcției, de-a lungul timpului, au fost de cetate militară de apărare, reședință princiară, cazarmă pentru trupele austriece, maghiare și românești, închisoare politică(1948 – 1962). Muzeul Țării Făgărașului este muzeul unui areal istoric și etnografic reprezentativ pentru România, care a fost înființat începând cu anul 1923 pe baza patrimoniului colecționat de profesorul Valer Literat, sub egida ASTREI. La început, s-a aflat sub custodia acesteia, până în anul 1951, când Muzeului i-a fost atribuit un sediu stabil și a primit statutul de instituție de stat, sub titulatura de Muzeul Orășenesc Făgăraș. Din 1973, Muzeul Orășenesc a fuzionat cu secția muzeală ce fusese înființată încă din 1968 în Cetatea Făgărașului și afiliată Muzeului Brukenthal din Sibiu. După fuziune și până în 1981 s-a numit Muzeul Cetatea Făgăraș, iar de la această dată și până în 2004 a purtat denumirea de Muzeul Țării Făgărașului. Printr-un Ordin al Ministerului Culturii din anul 2004, s-a hotărât titulatura de Muzeul Țării Făgărașului ,,Valer Literat'', fiind clasificat în categoria muzeelor de importanță județeană. De profil mixt – istorie, etnografie și artă -, Muzeul cuprinde în patrimoniul său peste 17.000 de piese, grupate în 20 de colecții: arheologie, numismatică, cahle, carte veche, artă decorativă și plastică, glăjărie, port popular, ceramică decorativă, port popular, icoane pe sticlă etc. Dintre bunurile culturale de valoare deosebită amintim: masca romană de paradă (secolele II-III d.Hr.), tezaurul monetar medieval (secolele XIV – XVII), lanțul de aur descoperit în săpăturile arheologice din cetate (secolele XII- XIII), cană de vin săsească (1784), altar triptic (mijlocul secolului al XVII-lea). Biblioteca de fond documentar a Muzeului deține aproximativ 10.000 de unități (cărți și publicații). Deține bunuri culturale clasate în patrimoniul cultural național – 21 de piese (an de referință 2012).
Localizare