Expoziţia etnografică Cut

- -

CC BY-SA 4.0
Denumire:
Expoziţia etnografică Cut
Domeniu:
Secţii:
Etnografie, Artă religioasă
Descriere:

În 1291 este amintit terra Kut, în 1331 pomenindu-se ca şi Cutfalva, în care un an mai târziu funcţiona un secaerdos de Kucis. Din rândul cutenilor s-a ridicat un vicetribun al lui Axente Sever, Vasilie Albini. Organizată ea însăşi într-o clădire monument istoric, castelul Bethlen sec. XVIII, expoziţia etnografică păstrează obiecte de inventar ce evidenţiază principalele ocupaţii tradiţionale: agricultura, creşterea animalelor şi viticultura, iar dintre meşteşuguri: fierăritul, butnăritul, dulgheritul, zidăritul şi ţesutul. Aşa cum este descrisă în expoziţie, casa ţărănească avea intra...rea prin tindă, în stânga şi dreapta acesteia aflându-se câte o odaie de locuit. În tindă se afla cuptorul de pâine şi vatra. Coşul acestui cuptor era larg, traversa acoperişul, servind în acelaşi timp ca afumătoare. Pereţii casei, precum şi tavanele odăilor de locuit, erau făcute din bârne şi ţăruşe din lemn nefasonaţi. Costumul popular din Cut, prin înfăţişare, croi, ornamentaţie şi cromatică este reprezentativ pentru întreaga zonă a văii Secaşului, apropiindu-se de aşa numitul “costum de Sălişte''. Costumul femeiesc din Cut se compune din următoarele piese: ie, poale (fustă), pieptar, cătrinţă, şorţ, iar pentru găteala capului, chişchinăul, batic a cărui culoare variază în funcţie de vârstă. În picioare s-au purtat opinci sau cizme. Iarna, laibărul lung până sub genunchi, completa costumul. Nelipsit era în îmbăcămintea femeii chindeul alb, pe care îl înfăşurau în jurul capului, purtând numele de propoadă. Fetele îşi acopereau capul cu baticuri negre, cu ştreafă verde şi pene roşii. Iarna purtau ciorapi de lână (cioci), lungi până la genunchi. În componenţa costumului bărbătesc, ca piese mai importante, menţionăm în primul rând, cămaşa, lungă până la genunchi, confecţionată din cânepă, in sau bumbac. În loc de pantaloni, purtau cioareci strînşi pe picior, de lână ori de pânză, iar mijlocul şi-l încingeau cu şerpar de piele neagră. Peste cămaşă se purta pieptarul înfundat, din piele de miel, sau laibărul confecţionat din postav negru. Pe lângă piesele portului popular, femeile ţeseau în război şi covoarele în două sau mai multe iţe. De o rară frumuseţe sunt şi alesăturile în deşte sau cu drodul. Lepedeiele de lână se deosebesc de covoare prin aceea că sunt lipsite de alesături. Odată cu covoarele se ţes şi feţele de masă care diferă doar ca mărime, alesăturile şi ţesutul fiind aceleaşi. Cârpele din bucăţi sunt ţesute în două sau mai multe iţe şi au fondul alb, din cânepă şi bumbac. Cănceiele şi cupele de pământ sunt pântecoase şi scunde, cu gâtul mai înalt, prevăzute cu un ciort, pentru scurgerea lichidului. Ulcioarele, cunoscute sub numele de căni alternează între profilul ovoidal şi cel sferic, au gâtul foarte îngust, gura mică şi o singură toartă rotundă, care comunică cu vasul printr-un canal interior.


Județ:
Alba
Localitatea:
Cut
Comuna:
Cut
Adresa:
Strada Principală nr. 598
Cod poştal:
517206
Acces:
În curtea casei parohiale
Program:
La cerere
Telefon :
0258.745.111; 0745.371.969
Adresa de e-mail:
Subordonare administrativă:
Consiliul Judeţean Alba
Importanţă:
Locală
Anul înființării:
2007
Cod deținător:
7101590
Persoana contact:
Pr. Nistor Adrian
Clasate: