Reconstituie interiorul țărănesc: patul cu perne, deasupra căruia se află expuse icoanele cu prosoape sau farfurii, lângă el se află, lavițele, masa, scaunele, iar în apropiere este expusă culmea cu diferite piese de port popular. Costumul femeiesc este compus din ie, cătrință, șorț și chișchineu. Confecționată din bumbac sau cânepă, ia era destul de largă; băteala (cipca) de la mâneci și umărași(ciocănelele) erau cusute cu arnici negru. Șorțul din două foi era țesut la război din lână, cătrința tot țesută dar avea o singură foaie și se termina cu cipcă. Toamna sau primăvara, femeile îmbrăcau peste pieptar mânecuțele sau țundra, iar iarna cojocuța. Găteala capului era compusă dintr-o proboadă alba care s...e purta peste chișchineul negru. Costumul bărbătesc se compune din: cămașă lungă, cusută la mâneci cu arnici negru sau galben, cioareci, șerpar, pieptarul înfundat din piele de miel, pe cap pălărie cu borul mic, iar iarna căciulă de blană. Uneltele agricole din expozitia sunt cele utilizate de veacuri pentru cultivarea pământului: plugul de deal cu corman schimbător, grapa de spini, grapa cu colți de lemn; pentru întreținerea culturilor: sape, hârlețe, plivitori; pentru recoltarea și selecționarea produselor: seceri, coase, furci, greble, mături de arie, vânturători, ciur. Plugul de coastă sau plugul cu brăzdar simetric și cormană schimbătoare, avea o construcție mai solidă, pentru a se ține mai bine în brazdă. Meșterii populari și-au manifestat spiritul creator în realizarea caselor, mobilierului, obiectelor de folosință, a mijloacelor de transport, a porților, bisericilor, troițelor și crucilor de lemn. Ornamentarea acestora s-a făcut cu unelte foarte simple: cuțit, topor, daltă, bardă, fierăstrău. Materialul utilizat a fost lemnul de stejar, brad, fag, paltin, nuc, ulm. Motivele ornamentale folosite erau geometrice (zimți, spirale, cercul incizat, pătratul, rombul, torsada, arcul de cerc, rozeta).
Localizare