Denumirile vechi ale localității au fost Kakova, Olah Szasza, Vlad Haza sau Vladhaza. Atestarea sa documentară târzie, în 1733, nu concordă însă cu vechimea. În localitate mai dăinuie încă biserica cu hramul „Adormirea Maicii Domnului'', cea menționată în statisticile Transilvaniei, edificată la începutul secolului al XVII-lea, un monument istoric important al zonei. Pentru reliefarea patrimoniului cultural al zonei a fost deschisă o expoziție etnografică, organizată în două încăperi, încearcând să prezinte cât mai detaliat aspecte din viața tradițională a omului de altădată. Interiorul casei țărănești este relativ modest. Casa, cu o singură cameră, unde se desfășoară toate activitățile familiale ar...e sub aspectul interiorului o structură fixă, compusă din: masă, pat , lădoi, blidar, lada de zestre, război de țesut. Lădoiul era nelipsit din locuințele țărănești și era așezat lângă peretele din fața mesei. Se folosea ca și bancă de stat la masă iar, seara putea fi folosit ca pat. Țesăturile din interior erau confecționate la războiul de țesut din: cânepă, cânepă și bumbac, cânepă și lână. Lepedeiele, măsărițele, fețele de perne, desagii, ștergurile, merindețele, străjacul erau exclusiv țesute in casă. Portul popular poartă amprenta portului mocănesc și a celui din zona Luncii Mureșului, localitatea fiind la întâlnirea celor două zone etnografice. Îmbrăcămintea femeii era compusă din: ie cusută manual și, uneori decorată cu motive specifice zonei, poale acoperite de păsturi, pieptar și cojoc de piele de oaie în anotimpul rece. Pe cap se purta năframă. Îmbrăcămintea bărbatului era compusă din: cioareci din cânepă sau lână, cămașă , laibăr de pănură, șerpar de piele și căciula din piele de oaie. Reconstituirea interiorului de casă țărănească este completat cu expunerea unor piese din inventarul agricol.
Localizare