Interiorul țărănesc este compus dintr-un pat cu străjac, credențul - în care se păstrau obiectele de uz casnic- masa cu scaune, lada de zestre, lavița – care, uneori, ținea loc de pat și de dormit pentru copii, un loc de rugăciune cu candela, unde de obicei mama se ruga pentru ea și cei dragi din familie. Până la sfârșitul secolului al XIX-lea portul popular din Șard a fost identic cu cel de pe Valea Ampoiului și a satelor din jur. Ulterior, portul s-a diversificat și s-a îmbogățit datorită condițiilor economice mai bune față de locuitorii de pe Valea Ampoiului. Bărbații purtau cămașă, cioareci din pănură, iar vara din pânză de cânepă, pieptar, țundră, mânecar, laibăr, opinci apoi bocanci, curea din... piele, pălărie cu boluri mici, iarna căciulă. Femeile purtau cămașă cu poale prinse, apoi separate, cătrință în spate și opreg în față înlocuită cu șurță în față, pieptar, mânecar sau țundră, opinci, hindeu pe cap, apoi chișchineu negru. De asemenea, nu lipsește războiul de țesut, alcătuit din sul, brâgle, ițe, urzeală, tălpi, iepe și desigur suveicile. Gospodina stătea la război – în lungile nopți de iarnă – să țeasă pânză pentru toți membri familiei. Lângă război sunt amplasate la îndemână, sucala, țevile, mașina de tors lână și urzoiul. Ocupațiile de bază ale locuitorilor au fost agricultura și creșterea animalelor, în special a ovinelor, de aceea este reprezentată în cadrul acestui sector o reconstituire a unei stâni tradiționale cu toate elementele ei. Cultivarea viței de vie este, de asemenea, una din ocupațiile principale, deoarece soiurile cultivate în această zonă sunt recunoscute ca având o calitate deosebită. De aceea, aici se găsesc o serie de obiecte utilizate la transportul strugurilor și prelucrarea vinului.
Localizare