Situat pe minunatul curs al Văii Frumoasei, comunitatea deși lipsită de monumente istorice păstrează un valoros tezaur al patrimoniului imaterial, prin tradițiile legate de păstorit, prin meșterii populari, prin arhitectura locului, prin elementele de viață cotidiană. Toate aceste sunt deosebit exemplificate prin organizarea unei expoziții etnografice pentru o comunitate cu specific păstoresc. Expoziția, așa cum se prezintǎ sub forma unei case țǎrǎnești, cu o camerǎ și o tindǎ fǎrǎ plafton, în care se aflǎ și vatra, pǎstreazǎ puține piese de mobilier. Dintre acestea amintim: patul cu strǎjac, lepedeu și covor, perne și pǎretar, masa și scaunul,... lǎdoiul, blidarul sau parasǎchiul, toate din lemn încheiate cu cuie din același material. În lada de zestre adusǎ de fata care se mǎrita, se puneau covoare, plogoghițe, straie, sǎcǎteauǎ, desagii, chindeauǎ și haine de sǎrbǎtoare. Mai sunt expuse obiecte folosite la prelucrarea lânii, icoane, blide, fotografii vechi cu portrete. Casa era luminatǎ cu lampa pe gaz, așezatǎ pe perete, pe masǎ sau agǎțatǎ de grindǎ. Obiectele de cult sunt bine reprezentate, pot fi vǎzute: cristelinița, cununiile, prapori vechi, uși împǎrǎtești pictate, o cruce, o icoanǎ, sfeșnice, candelǎ, potir, veșminte preoțești, registre vechi parohiale și cǎrți bisericești vechi. Dintre meșteșuguri, pǎstoritul este prezent cu instrumentele sale specifice: șuștarul, trocile și blidele de pǎmânt, crestǎul, caicul, bâdǎul, șteandul, bota, tibicul și hârbeica.
Localizare