După patru ani de lucrări, Palatul Brâncovenesc de la Potlogi, județul Dâmbovița, a fost inaugurat duminică, 29 noiembrie 2015. Palatul a fost renovat, iar o parte dintre clădirile din curte au fost reconstruite, astfel că arată precum în vremea lui Constantin Brâncoveanu, ctitorul lui. În trecut Potlogiul era traversat de drumul principal de circulație ce lega Bucureștiul de Târgoviște și Craiova. Acest lucru l-a determinat pe domnul Țării Românești, Constantin Brâncoveanu în anul 1698 să ridice în centrul localității un frumos palat spre a fi lăsat moștenire fiului său Constantin, după cum grăiește pisania așezată pe fațada de sud a palatului: „Aceste case din temelia lor sunt înălțate de luminatu...l domn, Io Constantin Basarab Voievod fiului său Constantin Brâncoveanul, începându-le și sfârșindu-le la leat 7206 (1698) și la al zecelea an al domniei sale, ispravnic fiind Mihai vtori postelnic Corbeanul''. Curtea palatului este de formă rectangulară, fiind strajuită la nord de albia fostului helesteu, iar pe celelalte trei laturi de un zid de incintă. Această curte a fost împărțită după obiceiul vremii în trei segmente, separate între ele prin ziduri și cladiri anexe: curtea de primire care leagă poarta prinicipală de incinta palatului, curtea de serviciu, destinată gospodariei, iar la nord între palat și heleșteu se aflau gradinile palatului. Principala construcție a curții, palatul, este o construcție de plan dreptunghiular în a cărei compunere intră o pivniță boltită, un parter și un etaj. Pivnița este o construcție vastă, acoperită de patru calote sferice sprijinite pe un stâlp central prin intermediul pandantivilor. Parterul este alcătuit din trei încăperi spațioase și alte două mai reduse ca dimensiuni. Accesul la etaj se face prin foișorul deschis, situat pe fațada sudică, de aici se intră într-o cameră prelungă ce separă cele două apartamente inegale, cel al domnitorului, de dimensiuni mai mari în stânga și cel al doamnei în dreapta, în partea central nordică a etajului se află loggia, iar în mijlocul acestuia se află o cameră de formă pătrată, așa numită a chelarului, după cum ne relatează Paul de Alep, secretarul domnitorului, unde erau ținute lucrurile de valoare în lipsa stăpânilor casei. Încăperile de la etaj au tavanele acoperite de bolți mănăstirești cu lunete și pereți ce păstrează frumoase stucaturi cu motive florale, în trecut acești pereți erau decorați și cu picturi murale astăzi total distruse. La exterior, palatul este tencuit și păstrează fragmentar un decor în stuc asemănător celui din interior. În incinta curții se pot vedea fragmente de fundație ale cuhniei (colțul de sud-est), ale slomului (vest), precun și ruinele casei vechi care mai păstrează beciurile și o parte din zidurile parterului (est). Tot în partea de est, dar având curte separată, se găsește biserica cu hramul Sfântul Dumitru, ctitorie a Brancoveanului ridicată în anul 1683. Curtea brâncovenească de la Potlogi reprezintă un loc de referință pentru înțelegerea arhitecturii brâncovenești, prin structura arhitectonică și plastica decorativă prezentă aici.
Localizare