Inaugurat în casa natală, în ziua de 13 decembrie 2002, secție a Muzeului de Istorie și Arheologie Prahova, muzeul este o instituție de prezentare a „fenomenului Nichita'' în spațiul în care s-a născut, a trăit anii copilăriei și adolescenței, s-a format ca om și poet. Clădirea care adăpostește expoziția permanentă a fost ridicată de bunicul poetului, Hristea Stănescu, și de cei doi fii mai mici Gheorghiță și Nicolae (tatăl poetului), in anii 1926- 1927, pe strada General Cernat nr. 2, devenită acum str. Nichita Stănescu nr. 1. Este o locuință echilibrată cu un singur cat, construită temeinic, bătrânește, fără ostentația majorității clădirilor ridicate între războaie. Arhitectura ei simplă și ec...hilibrată amintind de cea a caselor țărănești din satele de câmpie, arată că stăpânul trebuie să fi fost un om gospodar, cu simțul frumosului, știind a cântări cu măsură, dar fără zgârcenie fiecare lucru. Așezate în șir, încăperile sunt luminate de ferestre ce împart armonios orizontalitatea fațadei. Dormitorul în care a văzut lumina soarelui copilul Nini, camera de lucru a elevului, sufrageria și bucătăria sunt mobilate cu piese ce au aparținut familiei Stănescu. Câteva piese simbol se regăsesc în opera poetului: patul, pianul, biroul de lucru, cărțile fundamentale, pendula care i-a bătut ora sosirii pe lume în primăvara anului 1933, martie 31, într-o vineri, în jurul prânzului, piesă bine conservată care si acum, cu sunetul ei plăcut, măsoară trecerea timpului, tablouri, fotografii de familie. Toate acestea ne introduc in atmosfera copilăriei.