Clădirile care compun ansamblul Muzeului de Istorie reprezintă unul dintre cele mai impresionante monumente de arhitectură civilă gotică, cu elemente de Renaștere. Având inițial destinația de locuință, casa Altemberger-Pempflinger (sub forma unui turn-locuință), a fost cumpărată de Primăria orașului în anul 1549. De atunci aici va funcționa Primăria orașului, până în 1923, și Arhiva orașului și a comunității săsești din Transilvania până în 1948. Lucrările de restaurare ale monumentului s-au desfășurat cu intermitențe sub autoritatea Direcției Monumentelor Istorice între anii 1967-1988. S-a avut în vedere ca prin restaurare să se pună în valoare elementele specifice arhitecturii gotice, inclusiv refacerea... etajului superior al turnului locuință, dar și modernizarea spațiilor, în perspectiva amenajării ca muzeu de istorie. În frontonul portalului de acces în clădire este încastrată o placă de marmură, cu un text care, în limba latină, menționează vizita făcută la Primărie de către împăratul Iosif al II-lea, în vara anului 1773. Adosat clădirii, cu acces la parter și etaj, se găsește un turn care a aparținut incintei a III-a de apărare a orașului. În curtea-grădină se găsește o elegantă loggie compusă din două travee. Începuturile colecțiilor muzeului aparțin perioadei de sfârșit al secolului XVIII, numeroase piese făcând parte din proprietatea fondatorului muzeului baronul Samuel von Brukenthal. Din colecțiile sale, în patrimoniul Muzeului de Istorie, sunt prezente obiecte din domeniul numismaticii, antichităților dacice și romane, precum și numeroase piese de o deosebită valoare, aparținând epocii medievale sau moderne. Dintre acestea menționăm: mecanisme aparținând diferitelor discipline ale științei și tehnicii, instrumente muzicale, obiecte ale artei decorative (podoabe de aur și argint), porțelanuri, sticlărie, textile, arme și produse de breaslă. După cel de-al doilea război mondial prin dizolvarea sau desființarea unor instituții culturale sibiene, patrimoniul muzeului s-a îmbogățit considerabil prin transferarea în muzeu a unor colecții existente în oraș (Societatea Carpatină, Camera de arme a orașului Sibiu, o parte a pieselor Muzeului Asociațiunii Astra) etc. În anul 1959, la Palatul Brukenthal, este deschisă Secția de Istorie, într-un spațiu destul de limitat în raport cu valoarea și diversitatea colecțiilor. În anul 1986, după încheierea lucrărilor de restaurare sunt deschise două expoziții, iar în luna mai 1988 este prezentat întregul circuit muzeal, după tematica obligatorie a muzeelor de istorie. În anii 1990-1992 tematica a fost complet și fundamental restructurată, insistându-se asupra particularităților istorice ale zonei. Pe parcursul circuitului expozițional permanent și în depozite sunt obiecte care ilustrează următoarele domenii: istoria străveche și veche, istoria medievală, ambele având și lapidariu, istoria modernă, apoi domeniul artelor decorative, textile (costume de epocă), produse ale diferitelor bresle sibiene, arme și armuri, feronerie, sticlărie, numismatică, bancnote, medalii și decorații românești și străine etc. Circuitul expozițional permanent cuprinde următoarele colecții: arheologie preistorică și istorie veche - 8.177 piese, colecția de obiecte medievale - 9.669 piese (arheologie medievală - 647 piese, produse de breaslă - 1.690 piese, produse textile - 1.500 piese, obiecte din domeniul științei și tehnicii - 90 piese, arme și armuri - 1.880 piese, decorații și medalii onorifice - 239 piese, produse din sticlă și faianță - 979 piese, sigilii, ștampile, matrițe, medalii și monede - 2.374 piese), colecția Tezaur - 63.435 piese, fondul de carte și periodice Carl Engber - 15.410 piese, colecția de clișee Emil Fischer - 8.050 piese, colecția de grafică documentară - 33.252 piese, colecția de istorie modernă și contemporană - 2.227 piese.
Localizare