Clădirile care compun ansamblul Muzeului de Istorie reprezintă unul dintre cele mai impresionante monumente de arhitectură civilă gotică, cu elemente de Renaştere. Având iniţial destinaţia de locuinţă, casa Altemberger-Pempflinger (sub forma unui turn-locuinţă), a fost cumpărată de Primăria oraşului în anul 1549. De atunci aici va funcţiona Primăria oraşului, până în 1923, şi Arhiva oraşului şi a comunităţii săseşti din Transilvania până în 1948. Lucrările de restaurare ale monumentului s-au desfăşurat cu inte...rmitenţe sub autoritatea Direcţiei Monumentelor Istorice între anii 1967-1988. S-a avut în vedere ca prin restaurare să se pună în valoare elementele specifice arhitecturii gotice, inclusiv refacerea etajului superior al turnului locuinţă, dar şi modernizarea spaţiilor, în perspectiva amenajării ca muzeu de istorie. În frontonul portalului de acces în clădire este încastrată o placă de marmură, cu un text care, în limba latină, menţionează vizita făcută la Primărie de către împăratul Iosif al II-lea, în vara anului 1773. Adosat clădirii, cu acces la parter şi etaj, se găseşte un turn care a aparţinut incintei a III-a de apărare a oraşului. În curtea-grădină se găseşte o elegantă loggie compusă din două travee. Începuturile colecţiilor muzeului aparţin perioadei de sfârşit al secolului XVIII, numeroase piese făcând parte din proprietatea fondatorului muzeului baronul Samuel von Brukenthal. Din colecţiile sale, în patrimoniul Muzeului de Istorie, sunt prezente obiecte din domeniul numismaticii, antichităţilor dacice şi romane, precum şi numeroase piese de o deosebită valoare, aparţinând epocii medievale sau moderne. Dintre acestea menţionăm: mecanisme aparţinând diferitelor discipline ale ştiinţei şi tehnicii, instrumente muzicale, obiecte ale artei decorative (podoabe de aur şi argint), porţelanuri, sticlărie, textile, arme şi produse de breaslă. După cel de-al doilea război mondial prin dizolvarea sau desfiinţarea unor instituţii culturale sibiene, patrimoniul muzeului s-a îmbogăţit considerabil prin transferarea în muzeu a unor colecţii existente în oraş (Societatea Carpatină, Camera de arme a oraşului Sibiu, o parte a pieselor Muzeului Asociaţiunii Astra) etc. În anul 1959, la Palatul Brukenthal, este deschisă Secţia de Istorie, într-un spaţiu destul de limitat în raport cu valoarea şi diversitatea colecţiilor. În anul 1986, după încheierea lucrărilor de restaurare sunt deschise două expoziţii, iar în luna mai 1988 este prezentat întregul circuit muzeal, după tematica obligatorie a muzeelor de istorie. În anii 1990-1992 tematica a fost complet şi fundamental restructurată, insistându-se asupra particularităţilor istorice ale zonei. Pe parcursul circuitului expoziţional permanent şi în depozite sunt obiecte care ilustrează următoarele domenii: istoria străveche şi veche, istoria medievală, ambele având şi lapidariu, istoria modernă, apoi domeniul artelor decorative, textile (costume de epocă), produse ale diferitelor bresle sibiene, arme şi armuri, feronerie, sticlărie, numismatică, bancnote, medalii şi decoraţii româneşti şi străine etc. Circuitul expoziţional permanent cuprinde următoarele colecţii: arheologie preistorică şi istorie veche - 8.177 piese, colecţia de obiecte medievale - 9.669 piese (arheologie medievală - 647 piese, produse de breaslă - 1.690 piese, produse textile - 1.500 piese, obiecte din domeniul ştiinţei şi tehnicii - 90 piese, arme şi armuri - 1.880 piese, decoraţii şi medalii onorifice - 239 piese, produse din sticlă şi faianţă - 979 piese, sigilii, ştampile, matriţe, medalii şi monede - 2.374 piese), colecţia Tezaur - 63.435 piese, fondul de carte şi periodice Carl Engber - 15.410 piese, colecţia de clişee Emil Fischer - 8.050 piese, colecţia de grafică documentară - 33.252 piese, colecţia de istorie modernă şi contemporană - 2.227 piese.