Muzeul Municipal Dej funcţionează într-o clădire din centrul istoric al municipiului Dej, fiind aşezat în piaţa centrală - Piaţa Bobâlna. Clădirea a fost construită în anul 1860 de arhitectul Grigore Pongracz, iar proprietarul clădirii a fost baronul Naláczi Carol. Destinaţia iniţială a fost aceea de Restaurant şi Hotel ,,Lemnul Verde”, în perioada interbelică îşi schimbă denumirea în Restaurant şi Hotel "Europa". După al doilea război mondial intră în proprietatea statului şi îşi păstrează profilul cu n...oi denumiri: "Drapelul Roşu" şi mai târziu "Someşul". În anul 1997 muzeul a fost evacuat din localul unde funcţiona - Claustrul Mănăstirii Franciscane - şi printr-o hotărâre a Consiliului Local Dej i se atribuie această clădire. În 1899 membrii "Societăţii pentru literatură, istorie şi etnografie a comitatului Solnoc-Dăbâca" pun bazele unei colecţii muzeale care cuprinde 3.791 piese de arheologie, artă, etnografie etc., pe lângă Liceul de Stat din Dej. În 1900, în urma unui control din partea Inspectoratului muzeelor, s-a dispus desfiinţarea acesteia din cauza condiţiilor necorespunzătoare de întreţinere şi funcţionare. Până în 1904 materialele au fost transferate la Muzeul Ardelean din Cluj şi la Muzeul de Belle-Arte din Budapesta. În 1925 Consiliul oraşului a luat hotărârea de a pune bazele unui mic muzeu comunal, iar în 1932 este semnat "Regulamentul Muzeului şi Bibliotecii Oraşului Dej". La 8 septembrie 1940 oraşul a fost invadat de horttyşti, care au devastat muzeul, iar directorul Liviu Deac este forţat să se refugieze. La întoarcerea lui, în 1944, încearcă să recupereze resturile risipite ale muzeului, dar autorităţile kominterniste ard o parte din patrimoniul muzeistic şi de carte veche. În 1952 - 1953 patrimoniul este mutat la parterul Prefecturii (în actualul edificiu al Primăriei). În 1968 muzeul ajunge de rang municipal şi reuşeşte să se extindă în clădirea vechii Primării, dar în 1974, în condiţii de totală insecuritate, i se impune să se mute în alt spaţiu, în demisolul igrasios al Claustrului franciscan. Colecţia de artă plastică şi decorativă cuprinde picturi şi sculpturi realizate de studenţii Institutului de Arte Plastice “Nicolae Grigorescu” din Bucureşti, ele fiind donate muzeului în anul 1971, prin grija prof. univ. dr. Raoul Şorban. Colecţia de arheologie cuprinde descoperiri arheologice realizate pe teritoriul municipiului Dej, dar şi în împrejurimile oraşului. Piesele descoperite pot fi clasificate în funcţie de epoca cărora aparţin după cum urmează: preistorie - din această perioadă au fost descoperite şi se află în muzeu mai multe piese litice (lame din silex, topoare din piatră cioplită sau şlefuită, dălţi şi răzuitoare din piatră, brăzdare de plug, greutăţi din piatră, mojar şi piuliţă din piatră), fragmente de vase ceramice, greutăţi din ceramică şi alte ustensile din os sau corn. O categorie aparte o constituie resturile fosile ale unor mamuţi: defense, molari şi oase. Epoca bronzului este bine reprezentată în colecţia muzeului şi are în inventar diferite piese de bronz: topoare de diferite tipuri şi mărimi, seceri, lame de cuţit, brăţări simple sau spiralate, inele, verigi, vârfuri de lance, piese de harnaşament şi chiar material brut neprelucrat (cocă de bronz). Alte descoperiri din epoca bronzului costau din fragmente de vase din ceramică şi greutăţi din ceramică pentru războiul de ţesut. Din perioada clasică (daco-romană) se păstrează în muzeu vase ceramice, urne funerare, obiecte şi unelte din fier. Cele mai multe piese le reprezintă inscripţiile romane (altare votive sau funerare), fragmente arhitectonice, tuburi ceramice de aducţiunea apei, fragmente ceramice, opaiţe, arme, monezi şi alte obiecte. Toate aceste piese au fost descoperite în castrul roman de Căşeiu - Samum, aflat la 6 Km de Dej. Epoca prefeudală este mai slab reprezentată din cauza lipsei unei cercetări arheologice sistematice în zona Dejului. Totuşi există descoperiri izolate importante, ar fi de amintit opaiţul de bronz cu însemne creştine (crucea şi porumbelul - simbolul Sfântului Duh), datat în secolul al IV-lea, acesta se află în colecţia Muzeului Naţional de Istorie din Bucureşti Colecţia de istorie cuprinde mai multe categorii de obiecte muzeistice: steme şi blazoane nobiliare sculptate în piatră, arme şi echipament militar (săbii, iatagane, vârfuri de lance, halebarde, flinte, puşti, pistoale, căşti, lăzi de campanie etc.) din diferite perioade istorice, lăzi de breaslă, unelte ale meşterilor, steaguri, ştampile şi convocatoare de breaslă, vase din ceramică, documente istorice originale sau fotocopiate, cărţi vechi scrise în limba slavonă, latină, maghiară şi germană. Colecţia de ştiinţă şi tehnică în cadrul muzeului există o secţie destinată istoriei mineritului - exploatarea sării de la Ocna Dej. Aici pot fi văzute unelte medievale ale minerilor, o balanţă veghe de cântărit sarea, o roabă din lemn pentru transportul sării, un scripete pentru urcat sarea la suprafaţă, lămpi ale minerilor cu petrol, machete ale unor utilaje contemporane, documente fotocopiate care atestă privilegiile primite de mineri de la regii şi principii maghiari, imagini din salină. O secţiune bine reprezentată în cadrul muzeului o reprezintă colecţia numismatică care numără peste 2.000 de monede, din perioade diferite (secolele XIV - XX). O descoperire aparte, aflată in muzeu, o reprezintă tezaurul monetar descoperit întâmplător la Nireş (în apropierea Dejului), format din 30 de monede de argint. Colecţia iconografică este formată din icoane vechi pictate pe lemn din secolele XVIII - XIX. Ele redau reprezentări ale unor Sfinţi, Iisus Hristos în diferite ipostaze, Fecioara Maria şi alte scene biblice. În Galeria de artă, inaugurată la 4 martie 1972, se organizează expoziţii temporare, în special de artă plastică contemporană.